Cronici

Scrisă de un autor aflat în căutarea unor locuri mai bune decât planeta Pământ şi a unor stări mai bune şi mai generoase decât cele pe care le trăim în stare de veghe, apărută la sfârşitul anului 2014, „Basmania” lui Valentin Nicolau este doar în aparenţă o joacă de copii.
A fost odată ca niciodată un […]

Când s-a întâmplat să plece dintre noi, Valentin Nicolau tocmai terminase lucrul la un nou volum de dramaturgie. „Oriunde mă duc, numai de mine dau”, ultimul lui volum de teatru, în curs de apariție la Editura Nemira, conține trei vise într-un act și eseul „Un teatru al cunoașterii interioare”, un text pe care l-a scris […]

Față-n față cu Sufletul în trenul vieții, iată tema povestirii dramatice într-un act, care n-ar depăși o oră de spectacol, durată echivalentă celei a unui duet cameral – cum spune Valentin Nicolau – sau a unei ședințe de psihoterapie – cum  spun eu, referindu-mă, în cheie jungiană, la utilizarea vindecătoare a procesului creației artistice și […]

Textele reunite de Valentin Nicolau în volumul Dumnezeu e în sens inversreprezintă scrieri jurnalistice, schiţe ale unei realităţi româneşti şi, mai ales, ale unor stări de spirit pe care, astăzi, aproape că nu ne mai vine să le asociem cu personajele publice care le-au generat. Fapte şi evenimente de care ne amintim foarte bine – […]

Valentin Nicolau este unul dintre cei mai importanţi dramaturgi români de astăzi. A publicat până în prezent şapte volume de teatru, dintre care unul, „Les mystere des anges“, la Editura „Lansman“ din Belgia. Ultimele două au apărut în acest an: „Poveşti din al nouălea cer“ şi „Păstrează copia şi nu uita originalul“, ambele la Editura […]

« Acum, la noi, ticăloşi sunt mulţi şi feluriţi, până la speciile cele mai abjecte. Această situaţie are o componentă naturală, care ţine, dincolo de coordonatele noastre de loc şi de timp, de caracteristicile speciei. Dar ea a fost considerabil agravată de dezastrul social şi moral a două perioade din istoria noastră: secolul fanariot (1711-1821) şi […]

Doi bărbaţi se întâlnesc din întâmplare într-un compartiment al unui tren care urcă spre munte,  prin tuneluri întunecate şi descoperă cum, fără să ştie, şi-au marcat viaţa unul altuia. O femeie, ziua educatoare şi noaptea târfă, se întoarce în cămăruţa ei sordidă… Un bărbat închiriază o cameră de hotel ca să se sinucidă şi moare […]

Şi dacă taina îngerilor e cea pe care o descoperă Valentin Nicolau – „Dragostea dintre doi oameni e consecinţa iubirii îngerilor lor păzitori.” – atunci, întreaga istorie a lumii se citeşte altfel… Antologia publicată de curând la Editura Nemira este o invitaţie la (re)citire, la (re)descoperire, a unuia dintre cei mai jucaţi dramaturgi contemporani, ale […]

Un volum de dramaturgie contemporană românească este o rara avis în peisajul editorial de la noi, în care textele dramatice sunt semnate fie de oameni de teatru care le scriu cu scopul imediat de a fi montate, nu publicate, fie pentru cele câteva concursuri de gen, tot mai puţine de altfel. În acest context, volumul […]

„Între dramaturg şi gazetar sunt multe asemănări. Ambii sunt comediografii vremurilor lor, amândoi trăiesc cu ardoare viaţa celorlalţi.” Afirmaţia îi aparţine lui  Valentin Nicolau, în Cuvântul înainte, intitulat  „Comediograf de ocazie”, şi este, în fapt, justificarea pentru volumul „Dumnezeu e în sens invers”, ce reuneşte textele publicate de autor în ultimii patru ani în presa […]

Fiind membru într-un juriu de creaţie teatrală originală, am descoperit un dramaturg: Valentin Nicolau. Juriul i-a acordat marele premiu. La deschiderea plicurilor, n-am ştiut din prima clipă despre cine e vorba. Numele îmi era cunoscut, dar aparţinea unuia din principalii editori postdecembrişti, despre a cărui operă dramaturgică nu auzisem. Era vina mea. Valentin Nicolau fusese […]

În urmă cu vreo doi ani, am avut ocazia de a citi în manuscris piesa de teatru Fantoma de la clasa întâi al cărei autor, Valentin Nicolau, director general al unei cunoscute case de editură, mi s-a părut a fi un dramaturg promiţător, stăpân pe replică, abil în construirea unor scene, bun cunoscător al legilor […]

(…) Între timp autorul de dramaturgie şi-a completat opera cu o comedie despre căpşunarii români din Spania: Mai jos de Figueras sau Vecinii noştri de pat. Un alt Traian, strănepotul îndepărtat al lui bădiţa Traian din cântecele populare, născut nu departe de locul acţiunii, în Italica, este un fel de vătaf peste comunitatea românească a […]

Valentin Nicolau este indignat de România ca Emil Cioran, trist ca Schopenhauer şi supărat pe viaţă ca Urmuz. Te-ai aştepta, după ce ai citit cele trei drame din volumul „Dacă aş fi un înger”, să auzi că şi-a pus capăt zilelor pe o bancă la Şosea, asemenea lui Urmuz. Dacă nu o face este, probabil, […]

Adoptând perspective multiple, piesele reunite de Valentin Nicolau sub titlul „Dacă aş fi un înger” converg către un efect similar. Forma dramaturgică aleasă şi tipurile de personaje reflectă o lume sordidă şi incitantă, fascinantă prin trivialitatea şi mizeria ei. O lume a mahalalelor şi a persoanelor pe care se joacă spectacolul adesea grotesc al unor […]

Problema dramaturgiei româneşti contemporane pare să fie aceea că ea mai mult se discută decât se joacă. Dramaturgii din vechea generaţie continuă să scrie – iar cel mai jucat rămâne Dumitru Solomon şi, desigur, în alt plan, Matei Vişniec – jucat în Franţa, România, dar şi America. Dramaturgii din noua generaţie continuă să apară, să […]

Al doilea volum de teatru al lui Valentin Nicolau, „Ultimul împărat”, conţine, ca şi primul – „Dacă aş fi un înger” (Editura UNITEXT, 2000) – trei piese; ambele volume poartă, ca titlu, subtitlul piesei care deschide volumul, ambele sunt postfaţate de doi critici literari de notorietate (primul de către Nicolae Manolescu, al doilea de către […]

Laureat al Concursului de dramaturgie „Camil Petrescu” şi multiplu nominalizat al Concursului „Cea mai bună piesă a anului”, primul, aşezat sub patronajul Ministerului Culturii, al doilea, sub cel al UNITER-ului, Valentin Nicolau marchează prin debutul său de la UNITEXT, cu volumul „Dacă aş fi un înger”, încă un pas câştigător în dramaturgia contemporană. Cunoscut, până […]

Valentin Nicolau a intrat relativ târziu în atenţia lumii teatrale, ca nume nou în tânăra literatură dramatică postceauşistă.

Ceea ce surprinde în chip flagrant (şi, desigur, plăcut) încă de la primele pagini ale volumului prin care Valentin Nicolau debutează în dramaturgie („Dacă aş fi un înger”, Editura UNITEXT, 2000, n.r.) este profesionalismul.

Scriam acum un an, doi un articol pentru revista „Orizont”, în care, pornind de la celebra afirmaţie că tot românul s-a născut poet, deplângeam starea de inundare a pieţei de carte româneşti cu maculatură pre versuri tocmită. Din acest motiv, când am văzut că volumul despre care acceptasem să scriu nu e un volumaş de […]